MUNICIPIUL MEDIAŞ
portalul oficial al municipiului

Primul Juriului Cetatenesc la Medias

Primul Juriului Cetatenesc la Medias

„Câştigarea acestui premiu reprezintă recunoaşterea faptului că suntem o administraţie deschisă, orientată către cetăţeni şi care comunică eficient cu aceştia“, a declarat primarul municipiului Mediaş, Thellmann Daniel.

Primul Juriu Cetăţenesc la Mediaş

De ce un Juriu Cetăţenesc la Mediaş?

Din dorinţa de a implementa o nouă metodă de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor în administraţia publică locală, primăria Mediaş a depus un proiect la Centrul de Resurse pentru Participare Publică pentru organizarea unui juriu cetăţenesc pe tema valorificării centrului istoric al oraşului.

Juriul Cetăţenesc este o metodă de consultare a cetăţenilor, folosită cu succes în Marea Britanie, Germania şi Statele Unite. Primăria municipiului Mediaş este prima instituţie din România care a ales să folosească această metoda, pentru a consulta locuitorii cu privire la o temă importantă pentru oraş, punerea în valoare a centrului istoric.

Ce este Juriul Cetăţenesc?

  • Juriul Cetăţenesc este o metodă de consultare a cetăţenilor, în cadrul căreia membrii selectaţi vor dezbate teme şi vor lua decizii într-o problemă complexă de interes local;
  • Acesta funcţionează după modelul american, şi este alcătuit din membrii juriului şi martori;
  • Juriul este format din aproximativ 15 cetăţeni din municipiul Mediaş care au ocazia să se informeze şi să dezbată asupra unei probleme de interes pentru oraş şi să înainteze recomandările lor către primărie şi consiliul local;
  • Juraţii audiază martori, analizează probe şi dau un „verdict”, care se concretizează în recomandări prezentate primăriei şi consiliului local;
  • Procesul poate să dureze 2-4 zile, în funcţie de complexitatea problemei şi numărul de martori audiaţi.

Ce înseamnă Juriul Cetăţenesc pentru oraşul nostru?

Evenimentul durează 3 zile pe parcursul cărora membrii juriului ascultă persoane care vor prezenta păreri diferite (specialişti, oameni de afaceri etc.), citesc materiale şi urmăresc prezentări care arată diferite perspective asupra subiectului dezbătut. Recomandările juraţilor vor sta la baza planurilor viitoare de amenajare a centrului istoric al municipiului nostru. 

Proiectul CeRe Altfel! îşi propune introducerea metodei juriilor cetăţeneşti în România şi este finanţat de Uniunea Europeană prin programul PHARE.

Recomandările Juriului Cetăţenesc Mediaş

Noi, Aldea Adina Mariana, Binder Johann, Canahai Aristotel, Costea Mariana, Chisăliţă Daniela, Fűlőp Aron, Iacob Maria, Jakob Alexandru, Kőmives Miklos-Attila, Mărginean Adrian, Mureşan Iuliana, Racz Margareta, Radu Nicolae, Szocaci Nicoleta, cetăţeni ai municipiului Mediaş şi membrii ai Juriului Cetăţenesc constituit pentru a dezbate tema “Cum putem pune cel mai bine în valoare centrul istoric al municipiului Mediaş”, în urma audierii martorilor şi dezbaterilor care au avut loc între 17 şi 20 iunie 2009 , am ajuns la următoarele concluzii.

Noi ne dorim ca centrul oraşului – Piaţa Ferdinand I – să fie:

  • Un loc care să găzduiască activităţi şi evenimente diverse (culturale, sportive etc.), atât pentru adulţi cât şi pentru copii
  • Un spaţiu de recreere şi relaxare pentru localnici şi pentru turişti
  • Un spaţiu care să evoce valorile Mediaşului şi din care să pornească povestea oraşului
  • Un loc în care turiştii se pot informa
  • Un motor de dezvoltare economică a oraşului
     

Luând în considerare aceste lucruri, înţelegem şi suntem de acord că Piaţa Ferdinand I ar putea să fie reamenajată. Orice intervenţie asupra ei însă ar trebui să respecte următoarele principii:

  • readucerea centrului istoric la forma originală medievală prin păstrarea elementelor cu aspect medieval, a materialelor specifice de constructie a clădirilor, inclusiv restaurarea formelor şi culorilor initiale
  • educaţia tuturor generaţiilor cu privirea la tradiţiile şi spaţiile istorice
  • coexistenta elementelor de nou şi modern, fără a se anula una pe cealalta
  • îmbinarea aspectului de piaţă medievală cu spaţiu verde
  • promovarea oraşului în baza tradiţiilor sale (ex. viticultura, gazul, etc.)
  • implicarea activă a cetăţenilor în procesul de reamenajare şi utilizare a centrului istoric, prin consultarea cetăţenilor de către autorităţi şi iniţiativă proprie a cetăţenilor
  • De asemenea, orice lucrare în piaţă ar trebui să fie începută doar după ce s-a făcut un studiu asupra tunelurilor din Mediaş, pentru a nu strica cu săpături noile lucrurile făcute.

Noi, juriul, recomandăm următoarele.

Activităţi care să se întâmple în Piaţa Ferdinand I:

  • Spectacole periodice (ex. fanfara, concerte simfonice, concerte de muzică uşoară, teatru de papuşi şi de copii)
  • Târguri mobile, care să menţină ideea de piaţă
  • Expoziţii (ex. produse de artizanat cu prezentare şi vânzare)
  • Cinematograf în aer liber
  • Clovni, mimi
  • Comerţ artizanal permanent
  • Terase
  • Organizarea de trasee turistice
  • Implicarea tinerilor în activităţi culturale
  • Pregătirea unor grupuri de ghizi care să direcţioneze turiştii

Alte activităţi pentru copii şi adulţi – această listă este un punct de pornire la care se pot adăuga şi alte sugestii. Organizatorii activităţilor de mai sus vor lua în considerare si alte locaţii (de exemplu Piata Corneliu Coposu, strazile adiacente Pietei Ferdinand I), pentru a nu sufoca piaţa.

Amenajări care să se facă în Piaţa Ferdinand I:

  • eliminarea maşinilor din centru (deşi Primăria şi Consiliul Local au deja un proiect început pentru a rezolva această problemă, dorim să ne manifestăm susţinerea acestei idei)
  • reamenajarea spaţiului verde astfel încât să fie respectate următoarele condiţii:
  • o să rămână spaţiu verde (o piaţă pavată în întregime nu este acceptată)
  • spaţiul verde rămas să ofere în anumite zone umbră pentru zilele călduroase (prin urmare să nu fie doar iarbă), în zonele umbrite să fie bănci
  • copacii să nu obtureze perspectivele valoroase asupra clădirilor (pot să fie cosmetizaţi, să fie grupaţi în anumite zone şi să fie folosită vegetaţie joasă pentru o parte din spaţiul verde)
  • să fie menţinută apa în piaţă pentru că este un punct de atracţie pentru copii şi are o valoare simbolică aducând aminte de vechiul râu al Moşnei; apa poate să fie prezentă fie sub forma simulării cursului de apă al Moşnei, cu poduri, fie sub forma unei fântâni, de preferat interactivă (care sare din pământ)
  • să fie amenajată o tribună multifuncţională mobilă pentru activităţile culturale, pentru cinematograf în aer liber etc.
  • refacerea centrului cu dale/ piatră cubică, eventual cu dale de lemn sau cu dale drepte întretăiate de brâuri de piatră cubică, care să fie în armonie cu caracterul medieval al pieţei, dar să fie totodată prietenoase cu tocurile doamnelor şi cărucioarele cu copii
  • refacerea faţadelor şi a acoperişurilor; în acest demers, Primăria, Consiliul Local, proprietarii privaţi şi patronii din centrul oraşului ar putea colabora; să fie luată în considerare posibilitatea ca Primăria să suporte o parte din cheltuieli sau să ofere facilităţi sau scutiri de taxe patronilor din centrul oraşului pentru a-i cointeresa în amenajare
  • sa se refaca semnele de bresle, aplicate pe clădiri sau pe porţi
  • să fie realizate plăci comemorative cât mai creative
  • să fie instalată macheta hărţii metalice a Mediaşului pe care Clubul Rotary a avut deosebita iniţiativă de a o face cadou oraşului
  • să fie amenajată cu flori piaţa şi să fie încurajaţi oamenii să îşi pună flori la ferestre prin organizarea unui concurs „cea mai frumoasă casă”
  • să fie asigurată curăţenia în centrul oraşului – prin aplicarea de amenzi celor care nu o păstrează; să fie luată în considerare posibilitate de a folosi munca în folosul comunităţii atunci când nu există gardieni disponibili
  • să fie asigurată mai multă lumină în centru, inclusiv pentru a pune în valoare clădirile şi pentru a face legătură cu brandul Mediaşului ca Oraş al Luminilor
  • cablarea să se facă în continuare prin subteran în toată zona centrului istoric pentru a nu strica atmosfera cu stâlpi de beton încărcaţi de fire
  • este foarte important să fie stabilit şi amenajat un punct superior care să ofere o vedere panoramică asupra centrului istoric (o casă, un turn, o terasă de turn, clădirile neexploatate aflată în proprietatea Bisericii Evanghelice, Casa Piariştilor etc.)
  • să se înfiinţeze un punct turistic de informare, care să ofere detalii referitoare la locurile de vizitat din Mediaş şi împrejurimi şi de unde să pornească programe de vizitare ale obiectivelor turistice; să fie instalate panouri de informare pentru turişti în imediata apropiere a centrului; astfel de servicii pot să fie făcute şi de firme private, nu neapărat de Primărie
  • să fie scoase panourile de afişaj publicitar din zona centrală
  • personalităţile locale să fie reprezentate prin sculpturi făcute astfel încât să înveselească oraşul, nu simple busturi
  • să fie montate indicatoare pe fiecare stradă în care să fie marcate obiectivele turistice

Alte lucruri care pot fi făcute în alte locuri din oraş, care ar avea influenţă asupra dezvoltării centrului istoric şi oraşului:

  • să se rezolve problema accesului la obiectivele turistice care nu reprezintă domeniu public; este o problemă importantă, pentru că nu poţi dezvolta turismul într-un oraş care nu este cunoscut nici măcar de locuitorii săi; orice demers făcut va lua în considerare că unele obiective, chiar dacă sunt parte din patrimoniul cultural naţional, reprezintă proprietate privată, dar juriul îşi manifestă încrederea că poate fi găsită o soluţie.
  • să fie amenajate spaţii de parcare pentru turişti şi pentru cetăţenii din centrul Mediaşului
  • să fie înfiinţate organizaţii cu specific cultural, sportiv sau cu alt caracter care să desfăşoare activităţi în centrul oraşului, cu accesul publicului larg
  • punerea în valoare a pompelor de apă
  • găsirea de fonduri pentru a publica volumul domnului Buşoiu care adună informaţii despre aproximativ 200 de personalităţi ale Mediaşului din toate domeniile
  • refacerea simbolică a monumentelor dispărute, prin holograme, schelet de fier sau alte soluţii propuse de artişti şi specialişti
  • autogara să se transforme în autogară turistică pentru că e mai aproape de zona centrului şi există alte locuri de autogară pentru localnici
  • începerea demersurilor pentru cercetare şi săpături în zona bisericii din faţa şcolii Mihai Eminescu
  • refacerea vechiului parc Eminescu
  • găsirea de soluţii pentru gestionarea traficului
  • reamenajarea Orăşelului Copiilor, după modelul parcului de distracţii de la grădina zoologică din Mureş
  • înfiinţarea unei linii telefonice la care să se poată raporta descoperirile de interes arheologic, cultural sau descoperiri periculoase – arme, muniţie etc.
  • înfiinţarea unui simulator de zbor în memoria lui Herman Oberth
  • înfiinţarea unei linii telefonice cu informaţii pentru turişti
  • trasee de biciclete în afara oraşului
  • reînvierea tradiţiei cultivării viţei de vie
  • dezvoltarea sectorului de voluntariat
  • înfiinţarea unui centru de voluntariat care să susţină activităţile Direcţiei de Cultură a Mediaşului
  • organizarea de tururi de studiu pentru promovarea Mediaşului către agenţiile de turism
  • pliante de informare turistică să fie disponibile şi în locaţii de interes turistic, restaurante, terase, hoteluri, etc. ;

Înaintăm recomandările de mai sus pentru a fi puse în aplicare de către toţi factorii interesaţi, Primărie, Consiliul Local Mediaş, instituţii publice şi private cu competenţe în domeniu, organizaţii neguvernamentale şi nu în ultimul rând, cetăţeni ai oraşului. Juriul încurajează toţi actorii locali să atragă fonduri europene pentru realizarea acestor lucruri. Juriul recomandă repetarea concursului de reamenajare a centrului oraşului, cu luarea în considerare a prezentelor recomandări şi doreşte ca soluţiile obţinute în urma concursului să îi fie prezentate pentru a-şi exprima un punct de vedere.

Pentru că nu ne dorim ca tot ceea ce s-a întâmplat în cele 3 zile de dezbateri să se încheie aici, am dori să se întâmple următoarele pentru a asigura continuitatea procesului şi monitorizarea realizării recomandărilor:

  • consultarea permanentă a juriului cetăţenesc şi cetăţenilor cu privire la dezvoltarea şi punerea în practică a proiectului
  • implicarea directă a juraţilor pentru punerea în practică a acestor recomandări